Ce este păstura ?
Polenul care este recoltat de albine este depozitat în stupi, în celulele fagurilor. Schimbările care apar pe perioada depozitării, sub influența condiţiilor de temperatură şi umiditate, conduc la formarea păsturii, cunoscută şi sub denumirea de “pâinea albinelor”. La depozitarea polenului în faguri, albinele nu ţin cont de originea botanică a acestuia, astfel încât în aceeaşi celulă se pot regăsi polenuri de culori diferite. În aceste condiţii, transformările ce apar de îndată ce pelota de polen este formată se continuă în stup şi în celulele fagurilor. Ca urmare a mai multor transformări biochimice, se produce o modificare de structură, ceea ce face ca păstura să se situeaze pe un nivel calitativ superior polenului. Aceste transformări conduc la: – capacitatea germinativă a polenului dispare în circa 1-2 zile, datorită unor secreţii enzimatice ale glandelor mandibulare ale albinelor; – zaharoza este treptat transformată în monozaharide; monozaharidele sunt parţial transformate în acid lactic, datorită prezenţei unor enzime; – creşte conţinutul în vitamina K; – creşte gradul de conservabilitate în timp a produsului; se eliberează conţinutul unui număr mai mare de granule de polen, datorită lizării exinei (peretele grăunciorului de polen). La finalul acestor transformări, polenul colectat şi depozitat de albine în stup devine păstură.
Prezenţa unor cantităţi mari de acid lactic în stare liberă, precum şi a formelor sale combinate contribuie la o bună conservabilitate a produsului. Datorită proprietăţilor antibiotice ale acidului lactic, păstura poate fi păstrată timp îndelungat fără a se observa modificări calitative sau cantitative. Dacă se păstrează la loc răcoros şi uscat, ea poate rezista până la 17 ani.
Compoziţia chimică a păsturii :
Carbohidraţi (glucide) : 35%
Lipide: 1 până la 60%
Carotenoizi (provitamina A) : de la 200 până la 875mg/kg
Vitamina E: 170 mg per 100g produs
Vitamina C : 6 până la 200 mg per 100g produs
Care sunt principalele proprietăți ale păsturii ?
– Păstura este un produs natural cu proprietăţi mai complete decât ale polenului.
– Valoarea nutritivă a păsturii este de trei ori mai ridicată decât cea a polenului.
– Proprietăţile antibiotice ale păsturii sunt de trei ori mai pronunţate decât cele ale polenului. – păstură are proprietăţi biologice şi terapeutice mai accentuate decât cele ale polenului, astfel contribuie la o creştere a capacităţii imunitare şi a funcţionalităţii organismului, la o ameliorare a gradului de adaptabilitate a organismului, la reducerea stărilor de oboseală, și la detoxifierea organismului.
Ce afecțiuni se pot trata/ameliora cu păstură ?
– Anemiile se tratează printr-o cură cu păstură de 90 de zile. Asigură o detoxifiere profundă Păstura pură este o sursă importantă de seleniu, un mineral esenţial pentru sănătatea organismului, cu acţiune puternic antioxidantă.
– Specialiştii aprecia¬ză că antioxidanţii precum seleniul neutralizează radicalii liberi şi au puterea să reducă şi chiar să prevină, în bună măsură, efectele lor negative, astfel păstura contribuie la detoxifierea organismului şi la buna funcţionare a sistemului imunitar.
– De asemenea, păstura este foarte benefică pentru fumători şi pentru persoanele care consumă frecvent băuturi alcoolice, în acest sens cercetătorii au descoperit că păstura pură este de mare ajutor pentru aceste persoane, deoarece alcoolul si tutunul reduc absorbţia seleniului în tubul digestiv, rezultând astfel o carență de antioxidanți. Astfel, persoanele fumătoare si/consumatoare de alcool ar trebui să consume alimente bogate în seleniu (peşte, nuci, usturoi, cereale integrale, ficat, seminţe de floarea-soarelui, nuci), completate de o cură cu păstură pentru a reduce deficitul de seleniu în organism, care este un mineral, atât de necesar pentru sănătate.
– Eficientă în terapia bolilor de ficat – fitoterapeuţii recomandă terapia cu păstură pură persoanelor care suferă de afecţiuni hepatice, unde efectele acestui remediu s-au dovedit remarcabile. Rezultate de excepţie s-au constatat în hepatitele acute şi cronice, la fel şi în cirozele uscate şi umede, deoarece păstura se numără printre puţinele remedii care refac celula hepatică. Doza uzuală recomandată este de 10-20 g pe zi (în doză unică) sau în două reprize, administrate cu 30-45 de minute după masă, pentru a evita disconfortul gastric. După zece zile de cură, doza zilnică trebuie să crească treptat până la 30 g pe zi, iar gramajul se împarte în trei prize de câte 10 g fiecare. Pauzele între doze trebuie să fie de două ore. În aceste afecţiuni, terapia cu păstură pură se completează cu câte o cană de ceai de armurariu pe zi. O cură cu păstură, câte 30 de zile de trei ori pe an, creşte imunitatea organismului şi diminuează starea de oboseală. Păstura este poate cel mai valoros produs al stupului, de ale cărui proprietăţi terapeutice extraordinare pot beneficia atât adulţii, cât şi copiii, persoanele sănătoase, cât şi cele cu diverse afecţiuni. Păstura este un polen predigerat, de aceea este mai uşor de digerat şi de asimilat de organism. Conţine proteine, glucide, lipide, aminoacizi, vitamine din grupul B, vitaminele D, E, C, K, provitamina A, 27 de minerale, un factor antibiotic, un factor de creştere, hormoni naturali şi enzime.
Sursa: adevarul.ro; mierecufructe.ro
